In Gradina Ghetsemani (poezia traditionalista) – Vasile Voiculescu

iunie 19, 2009 at 11:30 am Scrie un comentariu

 

Traditionalismul este omiscare literara manifestata in perioada interbelica, a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei „Gandirea”. Principalele trasaturi ale acestui curent literar sunt: valorificarea specificului national (istoria si folclorul) si componenta spirituala a sufletului taranesc, constiinta religioasa ortodoxa. Traditionalismul gandirist surprinde particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a credintelor stravechi.

Vasile Voiculescu este considerat un poet traditionalist mai ales prin primele volume: „Poezii”, „Din tara zimbrului”, „Poeme cu ingeri”. Odata cu volumul „Parga”, incepe sa primeze tema religioasa.

Una dintre temele majore ale liricii religioase este suferinta si moartea lui Isus. Acesta este nucleul poeziei „In Gradina Ghetsemani”, poem care face parte din volumul „Parga”. Sursa se inspiratie o constituie motivul biblic al rugaciunii lui Isus pe Muntele Maslinilor, dupa Cina cea de taina. Prin jertfa si patima sa pe cruce, Isus implineste predictiile Scripturii si preia pacatele omenirii, oferindu-i astfel mantuirea.

Momentul rugaciunii este in noaptea de dinaintea arestarii lui isus de soldatii romani adusiaici de tradatorul Iuda. Bun cunoscator al textelor religioase poetul sintetizeaza intr-o creatie originala informatiile din toate cele patru Evanghelii. Voiculescu nu face trimitere la fapte considerate cunoscute, ci insista asupra semnificatiei acestora prin forta sugestiei. El nu descrie deloc starea ucenicilor pentru ca acestia apartin conditiei umane limitate, ci este preocupat doar de Isus, erou exemplar si de relevarea zbuciumului sau interior. Episodul rugaciunii marcheaza inceputul celei mai dramatice perioade din scurta biografie pamanteana a lui Isus. E vorba de o succesiune de evenimente tragice ce vor culmina cu jertfa suprema. Pentru a oferi dramatism, poetul nu se opreste doar la momentul rugaciunii ci sugereaza si patimile crucificarii, precum si natura ravasita dupa moartea eroului.

Poezia este alcatuita din patru catrene cu caracter descriptiv, care surprind natura duala a lui Isus: fiinta trupeasca – fiinta spirituala, accentuand conflictul dintre originea sa divina si limitele conditiei umane.

Poemul debuteaza printr-un vers in care Isus apare in ipostaza suferinda, aflat in lupta cu moartea si refuzand semnele destinului: „Isus lupta cu moartea si nu primea paharul”. Imaginea se dezvolta prin gestul ingenuncherii si al rugaciunii prin care invoca divinitatea, in singurul sau moment de slabiciune. Dualitatea lui Isus este sugerata prin succesiunea de simboluri pe care se construieste sensul strofei: paharul (simbol al pacatelor omenesti), sudorile de sange (suferinta umana), in contrast cu „chipu-i alb ca varul”, imagine sacralizata a spiritului. Verbele: „nu primea”, „cazut”, pun in evidenta latura omeneasca a suferintei in fata unui destin nemilos. Versul „si-amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna” face trecerea spre planul ceresc pe care isus ilinvoca.

Urmatoarele doua strofe reiau simbolul paharului prin sintagma „grozava cupa”, in care se afla „infama bautura”. Oximoronul (viata – moarte ; venin – dulceata) este figura de stil prin care se dezvolta ideea dualitatii fiintei lui Isus, dar si tragismul suferintei. Suferinta fizica se rasfrange in plan sufletesc: „si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa”. Accentul cade pe opozitia dintre „apa verzuie” si „miere”. Lupta dintre trupul efemer sisufletul nemuritor ia sfarsit cu triumful divinului, zbuciumul interior relevand maretia personajului.

Ultima strofa surprinde reactia naturii la evenimentul mortii lui Isus. Natura se dezlantuie, maslinul devenind motiv religios. Lumea este in dezordine generala; se realizeaza aceeasi antiteza intre conditia umana materiala „uliilor de seara” si planul divin „batai de aripi”.

In concluzie, poezia „In Gradina Ghetsemani” este traditionalista prin apelul la sursa de inspiratie religioasa, contextualizata in spiritualitatea romaneasca, prin lexicul poetic (numeroase arhaisme sugestive) si prin versificatia canonica.

About these ads

Entry filed under: Uncategorized. Tags: .

Plumb – George Bacovia Testament (poezie moderna) – Tudor Arghezi

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Calendar

iunie 2009
Lu Ma Mi Jo Vi Du
     
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

Most Recent Posts


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: