Povestea lui Harap Alb (Ion Creanga)

Iunie 8, 2009 at 4:39 pm Lasă un comentariu

            Basmul cult este o specie narativa de dimensiuni relative intinse, cu intamplari fantastice savarsite de numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice: binele si raul in diversele lor ipostaze.

            “Povestea lui Harap Alb” de Ion Creanga este un basm cult, publicat in “Convorbiri Literare”, in 1877.

            Tema basmului este lupta dintre bine si rau, incheiata cu triumful binelui. Concret, eroul parcurge o aventura eroica imaginara, un drum al maturizarii, pentru dobandirea unor valori morale si etice.

            Naratiunea la persoana a III-a este realizata de un narator omniscient, dar nu si obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii.

            Spre deosebire de basmul popular, unde predomina naratiunea, basmul cult presupune imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea. Naratiunea este dramatizata prin dialog, iar acesta din urma are o functie dubla, ca in teatru: sustine evolutia actiunii si caracterizarea personajelor.

            Actiunea se desfasoara linear; succesiunea secventelor narrative, a episoadelor este redata prin inlantuire. Coordonatele actiunii sunt vagi, fuziunea dintre real si fabulos realizandu-se inca din incipit: „Amu cica era odata intr-o tara un craiu, care avea trei feciori…” Reperele spatiale sugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga de la un capat la celalalt al lumii (de la imaturitate la maturitate in plan simbolic).

            Ca in orice basm, intalnim formulele tipice care marcheaza intrarea si iesirea din fabulos: „Amu cica era odata…” – „Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca…”

            Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni conventionale. Autorul porneste de la modelul popular, reactualizand teme de circulatie universala pe care le organizeaza intr-un text narativ mai complex decat un basm popular.

            Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, in plan compozitional, unor parti narative, etape ale drumului de initiere. Astfel, la inceput in etapa de pregatire pentru drum, eroul ne este prezentat la curtea craiului – „fiul craiului”, „mezinul”. Ulterior, pe parcursul drumului este numit „Harap-Alb” (novicele, cel supus initierii), iar in final este numit imparat.

            Spre deosebire de basmul popular, in „Povestea lui Harap-Alb”, raul nu este intruchipat de fapturi himerice, ci de o inteligenta vicleana in doua ipostaze: Spanul si Omul Ros. Nici protagonistul nu este un Fat-Frumos curajos, voinic, el dobandindu-si aceste calitati abia pe parcursul drumului.

            „Cartea” primita de la Imparatul Verde care, neavand decat fete, are nevoie de un mostenitor la tron (motivul imparatului fara urmasi), este factorul perturbator al situatiei initiale si determina parcurgerea drumului de cel mai bun dintre fiii craiului (motivul superioritatii mezinului).

            Curajul fiilor este testat mai intai de crai, care se deghizeaza in ursul de la pod. Podul simbolizeaza trecerea la o alta etapa a vietii. Astfel, mezinul trece aceasta proba cu ajutorul calului nazdravan, care „da navala asupra ursului”.

            Trecerea podului urmeaza unei etape de pregatiri. Drept rasplata pentru milostenia aratata Sfintei Duminici, deghizata in cersetoare, mezinul primeste sfaturi de la aceasta sa ia „calul, armele si hainele” tatalui sau pentru a izbandi. Intamplarile cu cersetoarea si calul pun in evidenta naivitatea si nepriceperea tanarului, care vor fi sanctionate ulterior, dincolo de spatiul protector al casei parintesti.

            Dupa traversarea podului, urmeaza ratacirea in padurea labirint, simbol bivalent, loc al mortii si al regenerarii, caci pentru tanar se va incheia o etapa a vietii si va incepe alta: „de la un loc se inchide calea si incep a i se incurca cararile”. Cum are nevoie de un initiator, cele trei aparitii ale Spanului il determina sa incalce sfatul parintesc si, crezand ca se afla in „tara spanilor”, il tocmeste ca sluga. Inca naiv, „boboc in felul sau la trebi de aieste”, ii marturiseste ce l-a sfatuit tatal si coboara in fantana, fara a se gandi la urmari.

            Fantana este, in plan simbolic, un spatiu al nasterii si al regenerarii. Schimbarea numelui reprezinta inceputul initierii spirituale. Astfel, eroul intra in fantana naiv fecior de crai, pentru a deveni „Harap-Alb”, rob al Spanului. Juramantul din fantana include si conditia eliberarii (sfarsitul initierii): „jura-mi-te pe ascutisul palosului tau ca mi-i da ascultare intru toate…; si atata vreme sa ai a ma sluji, pana cand ii muri si iar ii invie”.

            Ajunsi la curtea Imparatului Verde, Spanul il supune la trei probe (prezenta cifrei „trei” intalnite in basme): aducerea salatilor din Gradinia Ursului, aducerea pielii cerbului „cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe, cum se gasesc” si a fetei Imparatului Ros pentru casatoria Spanului. Astfel, mijloacele prin care trece probele tin de miraculos, iar ajutoarele au puteri supranaturale. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici, care il sfatuieste cum sa procedeze si ii da obiectele magice necesare. A treia proba presupune o alta etapa a initierii – este mai complexa si necesita mai multe ajutoare. Drmul spre Imparatul Ros, om cu „inima haina”, incepe cu trecerea altui pod. Simbolistica este aceeasi, trecerea intr-o alta etapa a maturizarii. Drept rasplata pentru bunatatea sa, primeste in dar de la Craiasa Furnicilor si de la Craiasa Albinelor o aripa. De asemenea, fiind prietenos si comunicativ, isi gaseste ajutoare in personajele himerice: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila.

            La curtea Imparatului Ros, Harap-Alb este supus la doua serii de probe, fiind ajutat de personajele himerice cu puteri supranaturale: casa de arama – cu ajutorul lui Gerila, ospatul cu mancare si vin din belsug – cu ajutorul lui Flamanzila si Setila si proba alegerii macului din nisip – cu ajutorul furnicilor.

            Alte trei probe se leaga doar de fata: pazirea nocturna si prinderea fetei, transformata in pasare – cu ajutorul lui Ochila si Pasari-Lati-Lungila, proba ghicitului fetei – cu ajutorul albinei. In final, fata Imparatului Ros impune o ultima proba: calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa aduca „trei smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in capete”.

            Ajunsi la curtea Imparatului Verde, fata il demasca pe Span, care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul si ii taie capul. In felul acesta il dezelaga de juramant, semn ca initierea este incheiata, iar rolul Spanului ia sfarsit. Calul este acela care distruge intruchiparea raului: „zboara cu dansul in inaltul cerului, si apoi, dandu-i drumul de acolo, se face Spanul pana jos praf si pulbere”.

            Decapitarea eroului este ultima treapta si finalul initierii, avand semnificatia mortii initiatice. Invierea este realizata de fata de imparat, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. Eroul reintra in posesia palosului si primeste recompensa: pe fata Imparatlui Ros, dar si imparatia. Nunta si schimbarea statutului social confirma maturizarea eroului.

            Limbajul din „Povestea lui Harap-Alb” cuprinde termeni si expresii pupulare si regionalisme. Astfel, acest registru stilistic popular confera oralitate limbajului.

            In concluzie, „Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult avand ca trasaturi: umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului. Insa, asemenea basmului popular, pune in evidenta idealul de dreptate, de adevar si de cinste, fiind „o oglindire a vietii in moduri fabuloase” (George Calinescu)

Entry filed under: Uncategorized. Tags: .

Alexandu Lapusneanul – Costache Negruzzi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Calendar

Iunie 2009
L M M M V S D
     
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

Most Recent Posts


%d blogeri au apreciat asta: