Alexandu Lapusneanul – Costache Negruzzi

Iunie 10, 2009 at 7:22 pm Lasă un comentariu

Nuvela “Alexandru Lapusneanul” este prima nuvela romantica de inspiratie istorica din literature romana, o capodopera a speciei.

Publicata in perioada pasoptista, in primul numar al revistei “Dacia Literara” (1840), nuvela ilustreaza una dintre sursele literaturii romantie, istoria nationala, potrivit recomandarilor lui Mihail Kogalniceanu din articolul program al revistei “Introductie”.

Ulterior, nuvela a fost inclusa in „Fragmente Istorice”, din volumul „Pacatele tineretilor” (1857).

Opera „Alexandru Lapusneanul” este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa, avand un singur fir narativ central si personaje relativ putine care graviteaza in jurul protagonistului. Nuvela are un caracter romantic datorita mai multor trasaturi: inspiratia din istoria nationala, tema conflictului, naratiunea liniara, personajele fiind exceptionale puse in situatii exceptionale.

Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici, care evoca trecutul istoric prin tema, personaje si culoarea epocii (mentalitati, relatii sociale, obiceiuri, limbaj).

Costache Negruzzi, intemeietorul nuvelei istorice romanesti, este primul scriitor care valorifica intr-o creatie literara cronicile moldovenesti („Letopisetul Tarii Moldovei” de Grigore Ureche). Astfel, Negruzzi preia din cronica lui Ureche imaginea personalitatii domnitorului Alexandru Lapusneanul, dar se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei, influentata de ideologia pasoptista.

Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala (in Moldova, la mijlocul secolului al XVI-lea). Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul (1564 – 1569) evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran.

Naratorul este omniscient, omniprezent, predominant obiectiv, dar intervine direct prin cateva epitete de caracterizare (ex: „tiran”, „curtezan”, „miselul boier”). Naratiunea la persoana a III-a (cu focalizare zero) aminteste cu obiectivitate si conciziune de relatarea cronicarilor. Astfel, naratiunea se desfasoara linear, cronologic, prin inlantuirea secventelor narative, particularitate a naratiunii romantice.

Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea textului narativ in patru capitole, care fixeaza momentele subiectului. Capitolele poarta cate un motto cu rol rezumativ, care constituie replici memorabile ale personajelor.

Capitolul I debuteaza cu motto-ul „Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…” si reprezinta raspunsul dat de Lapusneanul soliei trimise de boieri in care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pentru ca „norodul” nu il vrea. Acest tablou contine expozitiunea (intoarcerea lui Lapusneanul la tronul Moldovei) si intriga (hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori).

Capitolul al II-lea contine motto-ul „Ai sa dai sama, Doamna!” (avertismentul adresat doamnei Ruxanda pentru ca nu ia atitudine fata de crimele sotului sau). Acest capitol corespunde, ca moment al subiectului, desfasurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente declansate de reluarea tronului de catre Lapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor, confiscarea averilor boieresti, uciderea unor boieri si interventia doamnei Ruxanda pe langa domnitor pentru a inceta cu omorurile.

Capitolul al III-lea debuteaza cu motto-ul „Capul lui Motoc vrem…” care reprezinta cererea norodului care gaseste in Motoc vinovatul pentru toate nemultumirile. Acest tablou contine mai multe scene romantice, prin caracterul memorabil sau exceptional: participarea si discursul domnitorului la slujba de la mitropolie, ospatul de la palat si uciderea celor patruzeci si sapte de boieri, omorarea lui Motoc de multimea revoltata si „leacul de frica” pentru Ruxanda. Capitolul cuprinde punctul culminant.

Capitolul al IV-lea incepe cu un ultim motto: „De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu…”, reprezentand amentintarea rostita de Lapusneanul care, bolnav, fusese calugarit potrivit obiceiului vremii, dar pierduse astfel puterea domneasca. Dupa patru ani de la cumplitele evenimente, Lapusneanul, bolnav, se retrage in cetatea Hotinului. Deoarece, cand isi revine, ameninta sa-i ucida pe toti (inclusiv pe propriul sau fiu, urmasul la tron), domnita Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-l otravi. In acest ultim moment este infatisat deznodamantul, moartea tiranului prin otravire.

Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a protagonistului. Principalul conflict, cel exterior este de ordin politic: lupta pentru putere intre domnitor si boieri. Conflictul secundar, intre domnitor si Motoc (boierul care il tradase) particularizeaza dorinta de razbunare a domnitorului.

Timpul si spatiul actiunii sunt precizate si confera verosimilitate naratiunii: intoarcerea lui Lapusneanul pe tronul Moldovei, in a doua sa domnie.

Limbajul contine expresii populare („ramasa cu gura cascata”), regionalisme fonetice („gasand”), dar forta de sugestie au neologismele care conserva forma de secol XIX, unele fiind integrate in figuri de stil: „eho”, comparatia „acest din urma cuvand…fu ca o schinteie electrica”.

Naratiunea si descrierea sunt reduse, naratorul obiectiv limitandu-si interventiile. Caracterul dramatic al textului este dat de realizarea scenica a secventelor narative, de utilizarea predominanta a dialogului si de minima interventie a naratorului.

In concluzie, opera „Alexandru Lapusneanul” este o nuvela istorica cu un caracter romantic, coexistenta elementelor romantice cu elementele clasice fiind o trasatura a literaturii pasoptiste.

Entry filed under: Uncategorized. Tags: .

Povestea lui Harap Alb (Ion Creanga) Moara cu noroc – Ioan Slavici

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Calendar

Iunie 2009
L M M M V S D
     
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

Most Recent Posts


%d blogeri au apreciat asta: