Baltagul – Mihail Sadoveanu

Iunie 12, 2009 at 11:18 am Lasă un comentariu

            Romanul “Baltagul” de Mihail Sadoveanu, publicat in 1930 este “probabil singurul roman obiectiv” (Nicolae Manolescu) al scriitorului. Romanul prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan. Insotita de Gheorghita, Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul tau, pentru elucidarea adevarului si savarsirea dreptatii.

            Fiind un roman al perioadei de maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc si aici: viata pastorala, natura, miturile, iubireal, arta povestirii, intelepciunea.

            Romanul “Baltagul” ilustreaza realismul mitic, in a carui reprezentare este omanifestare vizibila a unor legi invizibile, pe care scriitorul le reveleaza cititorului, spre o mai buna intelegere a sensurilor existentei.

            Romanul este alcatuit din saisprezece capitole (deschise de un prelog) impartite in trei parti. Prima parte o prezinta pe Vitoria Lipan asteptand in tensiune intoarcerea lui Nechifor. Este prezentata zona dintre Muntii Tarcaului si Dorna si se realizeaza o monografie a regiunii. Partea a doua reprezinta calatoria Vitoriei, considerata de initiere atat pentru ea cat si pentru Gheorghita. Partea a treia contine actiul dreptatii, scena de inmormantare si intoarcerea acasa unde viata reintra in normal.

            Spatiul in care se desfasoara actiunea este unul concret, realist, fixat intre Muntii tarcaului si regiunea Dornei. Drmul Vitoriei se face pe firul Bistritei trecand prin toate localitatile care exista si azi. Timpul este insa subiectiv, mitic, Sadoveanu nedatand povestea concret. Este ilustrata lumea miturilor autohtone, respectiv a transhumantei care este aceeasi de pe vremea lui Burebista. Insa, cititorul deduce ca 1924 este anul intamplarilor deoarece atunci s-a circulat prima data cu trenul in Moldova si tot in acel an a fost introdus calendarul nou.

            Oamenii acestei reginui traiesc dupa traditii si obiceiuri din timpuri stravechi. Principalele ocupatii erau oieritul si confectinoarea plutelor cu ajutorul carora faceau comert la targ la Dorna. Principala trasatura a localnicilor era statornicia. Ciobanii plecau cu oile la pasune sus pe munte si se intorecau apoi acasa. De aceea Vitoria este ingrijorata ca venise sarbatoarea Sfantului Andrei si Nechifor, desi statornic, acum nu se intorsese: “munteanul are radacini adanci ca si bradul”.

            Pe parcursul intamplarilor scriitorul realizeaza un portret fizic si moral al muntenilor, idei ce se vor evidential in special in partea intai. Ei sunt oameni curati, frumosi care respecta traditiile. Sunt oameni de cuvant, cinstiti, dar si petrecareti. Jucau hora cu patima si erau iubareti. Trasatura domninanta a patrii a doua era ospitalitatea moldovenilor, idée reflectata in popasul de la Mos Precuc, crasmarul Macovei, cumentria si nunta. Oamenii satelor reprezinta un grup social care duce o viata patriarhala, traditionala, cu o nota de conservatorism. Se observa atitudinea Vitoriei in relatia cu Minodora care vrea sa se imbrace ca la oras sis a danseze vals. Astfel, mama o avertizeaza: “ti-arat eu tie valt de te dau pea pa Tarcaului”.

            Familia Lipan va avea aceleasi trasaturi morale ca cele ale consatenilor. Ei reprezentau familii instarite, cu “parale” puse de-o parte, cu”slanina in pod”, “legume si faina” si aveau copii. Vitoria si nechifor aveau doi copii: Gheorgita si Minodora.          

            Nechifor Lipan este un personaj secundar al romanului ce intra in relatie cu celelalte personaje prin procedeul retrospectivei. El este construit ca personaj din amintiri sau evocari de intampalri la care a participat si el. Personajul a fost inspirit de ciobanasul mioritic, de aceea ii este realizat un portret fizic, prototip al frumusetii masculine, mature din zona respectiva si din vremurile acelea stravechi. Este caracterizat direct de autor si de alte personaje: “avea mustata neagra, sprancene aplecate peste ochi, era indesat, purta cojoc din mile cu chimir. Haina ii era lunga pana la genunchi”. Crajmarul Macovei si-l aminteste cu placere, numindu-l “vrednic roman”, dar pastra si un aer de mister deoarece “umbla la drum asupra noptii”. Tot el il numeste “mester la vorba” pentru ca stia a spune frumos povestiri. Isi iubea familia, era un om harnic, un bun gospodar, dar cateodata, ca stalp familial era aspru atat cu copiii cat si cu nevasta.

            Actiunea graviteaza in jurul Vitoriei, ea fiind protagonista romanului, persepctiva portetizarii ei fiind din afara, naratorul find omniscient. Ea va acumula trasaturi pe masura ce savarseste actul justitiar. La icneput I se realizeaza prin caracterizare directa un portret fizic vag: “ochii caprii in care se rasfrangea lumina castanie a parului, erau dusi departe” ca semn al ingrijorarii pentru barbatul care nu i se intorsese acasa. Intre Vitoria si Nechifor este o relatie veche de 20 de ani, chiar daca aveau copii mari. Nu marturisea nimanui din timiditate sentimentele profunde pentru sotul ei, poate doar greierului din vatra.

            Calatoria pe care o va face are uns cop: sa-l gaseasca pe cel disparut pentru a-I face randuielile de inmormantare. Din semnele care i se arata, femeia stie de la icneput ca sotul ei e mort si totusi speranta o indeamna sa parcurga un itinerariu de initiere. Este foarte hotarata in a-si atinge acest scop: “n-am sa am odihna cum n-are apa Tarcaului pan ace nu l-oi gasi, ca eu am trait pe lumea asta numai pentru omul meu”. Dragostea pentru Nechifor si hotararea de a afla adevarul reprezinta coordonatele esentiale ale personalitatii ei.

            Alte trasaturi se vor contura pe parcursul drumului in relatia cu personajele intalnite in cale. Munteanca este “apriga muiere”, inteligenta, rabdarea, completand-se cu respectarea datinilor. Singulul om de la care asculta sfaturi este preotul Danila la care merge inainte de calatorie. Intuitia ei spune san u aiba incredere in autoritati. Asa cum era insa obiceiul locului trebuia sa faca o plangere referitoare la disparitia lui Nechifor, dar o face de forma: “faca ei ce-or sti ca eu nu astept sprijin de la dansii”. Apeleaza la preotul danila pentru rugaciuni, dar si la magie, ambele fiind trasaturi ale tarditionalismului. De aici se deduce ca Vitoria este superstitioasa, insa prin ascutimea mintii ea inclina catre sfaturile preotului si mai putin catre ceea ce ii spune vrajitoarea baba maranda. Cunoscand iubirea lui nechifor pentru ea, este convinsa ca n-ar fi plecat la “una cu ochii verzi”. Inainte de calatorie face rugaciuni la manastirea Bistrita, apoi va reface drumul oierilor, poposind in diverse locuri, facand cercetari asemenea unui detective. Ca femeie care se confrunta cu o lume necunoscuta, Vitoria da dovada de calitati surpinzatoare, precum: inteligenta nativa, abilitatea de a intui psihologia celor din jur, harul de a vorbi, capacitatea de a se adapta imprejurarilor si modul de a gandi a celui cu care vorbeste.

            “Roman al unui suflet de munteanca” (Perpessicius), “Baltagul” construieste un personaj feminine de o forta impresionanta. Vitoria Lipan reuneste toate valorile fundamentale, imuabile de la inceputul lumii. Deoarece in desfasurarea vietii s-a produs un eveniment perturbator, care pune in primejdie oridnea lumii, Vitoria intervine decisiv. Traseul ei urmareste pas cu pas drumul lui Nechifor si o conduce la descoperirea criminalilor. Pedepsirea lui Calistrat Bogza si a lui Ilie Cutui finalizeaza un mandat justitiar al eroinei.

Entry filed under: Uncategorized. Tags: .

Moara cu noroc – Ioan Slavici Padurea spanzuratilor – Liviu Rebereanu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Calendar

Iunie 2009
L M M M V S D
     
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

Most Recent Posts


%d blogeri au apreciat asta: