Enigma Otiliei (roman clasic de tip balzacian, realist, modern, naturalist, romantic) – George Calinesu

Iunie 18, 2009 at 10:10 am Lasă un comentariu

George Calinescu, istoric si critic literar s-a impus si ca romancier. “Enigma Otiliei” este capodopera lui. Calinescu este autorul primelor romane citadine, dar intr-o viziune moderna, originala.

Romanul “Enigma Otiliei” urmareste destinul mai multor personaje in jurul averii lui Mos Costache Giurguveanu. Scriitorul va contura realtii sociale si viata burgheziei bucurestene de la icneputul secolului al XX-lea. In roman exista doua clanuri: giurguveanu si Tulea. Putem considera ca fiind personajul principal aloperei mostenirea lui Mos Costache, deoarece ea devine mobilul tuturor actiunilor din roman.

Romanul poate fi impartit atitetic intre cele doua clanuri. Toate eforturile clanului Tulea sunt canalizate catre indepartarea Otiliei, fiica vitrega a lui Mos Costache. Teama tuturor sta in faptul ca tanara ar putea fi infiata, mostenind averea batranului. Costache si Aglaie sunt frati. Astfel, daca Otilia nu este adoptata, totul revine nepotilor.

O alta varianta de structurare a romanului poate fi pe doua planuri: cel narativ, in ceea ce priveste destinul averii evidentiindu-se conflictele dintre personaje, si planul liric (sentimental) ce urmareste formarea tanarului Felix Sima. Felix este nepotul lui Mos Costache, venit sa studieze medicina la Bucuresti in casa unchiului sau, loc in care va trai prima lui experienta erotica.

Pascalopol, cel care o curteaza pe Otilia, devine obiectul geloziei lui Felix, mai ales ca acesta o impresioneaza prin rafinament, generozitate si experienta. Otilia iubeste in Felix opusul lui Pascalopol, ambitia de a face cariera, tineretea, avantul romantic. Astfel, scriitorul urmareste natura dilematica a Otiliei care, precoce, chiar matura cu Pascalopol, devine vesela, copilaroasa in compania lui Felix. Pentru Felix ea va fi o enigma.

George Calinescu declara raportat la semnificatia titlului: „Otilia este oglinda mea de argint, protectia mea exterioara, este o enigma a eternului feminin”. Astfel, toate personajele feminine o urasc pentru ca niciuna dintre ele nu are feminitatea ei. Faptul ca-l va alege de sot pe Pascalopol in detrimentul lui Felix este tot o enigma. Romanul trebuia sa se numeasca „Parintii Otiliei” deoarece, in sens pozitiv sau ironic, fiecare personaj al cartii este preocupat de soarta ei. Autorului i s-a parut convenabila varianta ultima cu un titlu metaforic, tipic modernist.

O particularitate a realizarii personajului central, Otilia, o constituie faptul ca ea nu este prezentata aproape deloc, pe parcursul romanului, din perspectiva unica a naratorului. Portretul ei este realizat prin tehnici moderne: comportamentismul si reflectarea poliedrica. In felul acesta, Otilia devine un personaj atipic al romanului, mai ales ca ea insasi se poarta foarte diferit fata de restul personajelor.

Desi adopta un ton obiectiv, naratorul se ascunde in spatele mastilor sale, care sunt personajele, fapt dovedit de limbajul uniformizat. Naratorul omniscient si omniprezent stie mai mult decat personajele sale.

Otilia este personajul eponim al romanului si reprezinta misterul feminitatii adolescentine. Studenta la Conservator, inzestrata cu un temperament de artista, Otilia studiaza pianul, citeste carti frantuzesti si este indiferenta in ceea ce priveste averea lui Mos Costache. Fata ii va purta de grija lui Felix inca din seara sosirii tanarului in casa lui Mos Costache. Neavand unde sa-l gazduiasca, Otilia ii va oferi cu generozitate tanarului camera ei, prilej pentru Felix de a descoperi in amestecul de dantele, cutii de pudra si parfumuri, o parte din personalitatea volubila si exuberanta a Otiliei.

Intaiul portret fizic al otiliei este realizat din perspectiva lui Felix prin caracterizare directa: „ un cap prelung si tanar de fata, incarcat cu bucle, cazand pana la umeri”. Prin autocaracterizare, personajul isi dezvaluie propria personalitate: „sunt foarte capricioasa, vreau sa fiu libera…ma plictisesc repede, sufar cand sunt contrariata”.

Este dificil de precizat o anumita trasatura a Otiliei, personaj ce reprezinta misterul feminitatii. Ilustrativa in acest sens este scena in care felix ii declara ca o iubeste, iar fata nu reactioneaza in niciun fel.

Ultima intalnire dintre Felix si Otilia, inaintea plecarii ei din tara impreuna cu Pascalopol, evidentiaza misterul care defineste personalitatea eroinei. Tanara percepe iubirea in felul aventuros al artistului, cu daruire si libertate absolute, in timp ce Felix are despre dragoste pareri romantice. Dandu-si seama de aceasta diferenta, Otilia il paraseste pe tanar si alege siguranta casatoriei cu Pascalopol, in deznodamant.

In epilog, cativa ani mai tarziu de la aceste intamplari, Felix se intalneste intamplator in tren cu Pascalopol, care ii dezvaluie faptul ca i-a redat libertatea de a-si trai tineretea, iar Otilia a devenit sotia unui conte exotic, undeva in Argentina.

Felix isi va termina studiile, va face cariera si o casatorie stralucita, Otilia ramanand o iluzie a tineretii. Clanul Tulea va cunoaste declinul. Aglaie Tulea, sora lui Mos Costache, nu va reusi sa puna mana pe banii lui Giurgiuveanu deoarece acestia fusesera furati de avocatul fara procese Stanica Ratiu, care a profitat de faptul ca batranul era bolnav. Acesta, indirect, il conduce catre moarte. Bogat, Stanica Ratiu, o paraseste pe Olimpia in favoarea georgetei, femeie de conditie usoara. Titi va involua catre o idiotenie vizibila. Simion va broda in continuare. Aurica va ramane neimplinita erotic. Divortata de Pascalopol, Otilia va calatori in strainatate devenind probabil nevasta unui conte. Privind o fotografie recenta a ei, Felix observa semna ale unei maturizari timpurii.

In opinia mea, Otilia reprezinta una dintre ipostazele feminitatii infatisate in roman: femeia fascinanta, enigmatica, un simbol al eternului feminin. Prin constructia acesteia, autorul ilustreaza conditia femeii in contextul social plasmui in viziune realista.

In concluzie, dincolo de privirile unilaterale pe care diferite personaje din roman le au asupra Otliei, personajul intruchipeaza imaginea eternului feminin, prin amestecul de spontaneitate, naturalete, eleganta, cu un comportament contradictoriu, enigmatic pentru barbatii care o iubesc.

Entry filed under: Uncategorized. Tags: .

Morometii (roman traditional, realist, contemporan, de dupa razboi) – Marin Preda Luceafarul – Mihai Eminescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Calendar

Iunie 2009
L M M M V S D
     
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930  

Most Recent Posts


%d blogeri au apreciat asta: